Slideshow – 4 imagini
Navratilova, Graf, Court şi Evert, campioane la Wimbledon 1984, 1989, 1970 şi 1974
Site-ul WTA a publicat statistica celor mai lungi serii de victorii înregistrate în circuit pe toate suprafeţele, doar 4 jucătoare figurând în acest top.
- Martina Navratilova – 74 de victorii consecutive între 20 februarie 1984 (după ce pierduse în finala primului turneu al sezonului, la Oakland, vezi mai jos, poziţia 6) şi 9 decembrie 1984, când a pierdut în semifinalele Australian Open (care pe atunci era al 4-lea turneu major din calendar), la Helena Sukova.
În acel interval a câştigat 13 turnee – începând cu cel de la East Hanover, New Jersey – dintre care 3 turnee de Mare Şlem, dintr-o serie de 6 titluri majore consecutive şi a completat astfel un Grand Slam al carierei, nu şi unul calendaristic, tocmai din cauza programării Australian Open.
Pe durata întregului an a fost lider WTA. - Steffi Graf – 66 de victorii între 1 mai 1989 şi 20 mai 1990, când a fost învinsă în finala turneului din Berlinul reunit, de Monica Seles
În acel interval a câştigat 12 turnee – începând cu ediţia 1989 a Open-ului german, care se disputa încă în Berlinul de Vest – dintre care 3 de Mare Şlem: Roland Garros, Wimbledon, Australian Open.
În 1989 şi 1990 a fost lider WTA tot timpul.
- Martina Navratilova – 58 de victorii consecutive între 16 iunie 1986 şi 25 ianuarie 1987, când a pierdut în finala Australian Open (primul an în care turneul a fost mutat la începutul sezonului) în faţa Hannei Mandlikova.
În acel interval a câştigat 9 turnee – începând cu cel de la Eastbourne – dintre care două de Mare Şlem: US Open şi Wimbledon.
În 1986 a fost lider WTA tot timpul. - Margaret Court – 57 de victorii în 1972, an în care nu a câştigat niciun turneu de Grand Slam.
- Chris Evert – 55 de victorii între 15 aprilie 1974 şi septembrie 1974, când a pierdut în semifinalele US Open la Goolagong Cawley.
În acel interval a câştigat 13 turnee – începând cu cel de la Sarasota, dintre care Roland Garros şi Wimbledon.
- Martina Navratilova – 54 de victorii între 13 iunie 1983 şi 15 ianuarie 1984, când a pierdut în finala de la Oakland (primul turneu pe care l-a jucat în acel an), unde a fost învinsă de Hanna Mandlikova.
În acel interval a câştigat 9 turnee – începând cu cel de la Eastbourne – dintre care trei de Mare Şlem: US Open, Wimbledon şi Australian Open.
În 1983 şi 1984 a fost lider în permanenţă. - Steffi Graf – 46 de victorii între 9 mai 1988 şi noiembrie 1988, când a fost eliminată în semifinalele Virginia Slims Championships, echivalentul de atunci al Turneului Final WTA.
În acel interval a câştigat 8 turnee – începând cu cel din Berlinul de Vest – dintre care 3 de Mare Şlem: Roland Garros, Wimbledon şi US Open [înaintea acestei serii câştigase Australian Open, care între timp se mutase la începutul sezonului], dar şi titlul Olimpic de la Seul, care i-a permis să devină singura jucătoare din istorie – masculin sau feminin – care a completat un Golden Slam calendaristic.
În 1988 a fost lider în permanenţă.
- Steffi Graf – 45 de victorii între 16 februarie 1987 şi iulie 1987, când a fost eliminată în semifinalele Wimbledon de Martina Navratilova.
În acel interval a câştigat 7 turnee, începând cu Boca Raton, Florida (primul al sezonului), inclusiv Roland Garros.
- Chris Evert – 41 de victorii între 4 august 1975 şi 18 ianuarie 1976, când a pierdut în finala de la Houston în faţa Martinei Navratilova.
În acel interval a câştigat 18 turnee, inclusiv Roland Garros şi US Open.
- Martina Navratilova – 41 de victorii între 5 ianuarie 1982 şi septembrie 1982, când a fost eliminată în sferturile US Open de Pam Shriver.
În acel interval a câştigat 6 turnee – începând cu Hilton Head Island – dintre care două de Grand Slam: Roland Garros şi Wimbledon.