Într-un interviu acordat portalului on-line din Serbia, Blic Sport, mama liderului ierarhiei ATP, Dijana Djokovic (56 de ani), a povestit despre cariera fiului ei şi despre lupta familiei pentru a-l plasa pe orbita marii performanţe.
Despre începuturile lui Nole:
Era mai matur decât ceilalţi copii. Dar la început scopul meu nu a fost să-l pregătesc pentru cariera profesionistă. Nu visam ca el să ajungă un mare jucător.
Doar după ce descoperitoarea de talente, antrenoarea Jelena Gencic, le-a spus că nu văzuse un copil atât de talentat de la Monica Seles încoace, ei au început să se gândească la o carieră în tenis pentru micuţul Nole.
Dar odată cu această decizie au început marile probleme:
Lucram şi eu şi Srdjan – tatăl lui Nole – la Kopaonik, dar banii de-abia ne ajungeau să plătim chiria. Dar atunci când nu ai altă opţiune dar ai un ţel clar, până la urmă reuşeşti. Cred că am fost foarte curajoşi, pentru că în Serbia n-am avut niciun fel de susţinere. Am avut foarte multe nopţi nedormite.
În timp ce Srdjan îl însoţea pe Nole la turnee, ea rămânea acasă cu ceilalţi doi copii, Marko şi Djordje.
Mai mult, familia Djokovic a fost nevoită să se împrumute mereu de la cămătari, care le măreau dobânda, atunci când le simţeau disperarea:
Când Novak a participat prima dată la turneul juniorilor de la Roland Garros (n.n. ediţia 2003, la 16 ani, n.n.) ne-au mărit în ultimul moment dobânda de la 10 la 15%. Dar ce puteam face. Srdjan a bătut la toate uşile pentru a găsi un sponsor. A rugat oameni de afaceri să investească în Nole. Dar oamenii nu auzeau. Păcat, astăzi ar fi câştigat probabil milioane de pe urma lui.
Dijana regretă acum că a neglijat carierele celorlalţi doi băieţi, Marko (28 de ani, 571 ATP la simplu şi 323 la dublu / 2019) şi Djordje (24 de ani, 559 ATP la dublu / 2016 şi 1463 ATP la simplu / 2013):
Şi ei erau talentaţi. Dar nu mai aveam cum să-i susţinem şi pe ei. Nu mai aveam putere s-o luăm de la capăt.
La un moment dat Marko şi Djordje trebuiau să meargă la un stagiu de pregătire la Barcelona. Dar a trebuit să renunţăm pentru că toată familia a plecat spre Miami, ca să fim lângă Nole, care avea nevoie de noi.
Chiar şi după ce Novak a făcut să dispară problemele financiare au mai existat momente de cumpănă:
După Wimbledon 2005 (Nole ajunsese până în turul 3), Dijana a avut emoţii la aeroport, ca să nu-i fie descoperiţi banii pe care îi ducea în ţară.
Sau, mai grav:
În 2008, tot la Londra, am fost ţinuţi în casă de Scotland Yard. Novak sprijinise iniţiativa “Kosovo în Serbia” şi era ameninţat de grupări albaneze. O vecină îi anunţase telefonic că le fuseseră răpiţi câinii pentru răscumpărare. Novak a pierdut atunci la Marat Safin (în turul 2, n.n.) şi toată lumea se întreba de ce. Din cauza presiunii, desigur, dar nu se vorbea despre asta.
După cum ştim, părinţii lui Nole au o părere rezervată despre Roger Federer:
Finala Wimbledon 2019 a fost una dintre cele mai dificile. Aproape toată arena ţinea cu Roger. Nu a fost bine că m-am enervat atunci, dar Roger este puţin arogant. După ce Federer a ratat două mingi de meci (cronica finalei, aici, n.n.) am pus mâna pe crucea de la râul Don, care mă mai salvase în momente grele, şi am spus: “Nole poţi să faci asta, ai reuşit de două ori până acum.” Şi Dumnezeu l-a salvat.
Şi Novak crede în Dumnezeu, se consideră ales. Poartă o cruce care îl împacă şi îi aduce noroc. Îşi spune rugăciunile dimineaţa, seara şi oricând simte nevoia.
Nole a cunoscut-o pe Jelena la 18 ani şi a prezentat-o părinţilor:
Nu credeam pe atunci că la vârsta aceea poate fi ceva serios. Dar nu au mai aşteptat şi s-au căsătorit. Au familia lor, oaza lor. Există nişte diferenţe între viaţa lor şi a noastră, în ce priveşte educaţia copiilor sau filozofia dietei, cu care nu sunt mereu de acord.
Pentru ca Dijana să încheie ca orice mamă:
Mi-e dor de vremea în care petreceam mult timp cu Novak. Astăzi el aparţine întregii lumi, nu numai familiei. Ce mult mi-aş dori să rămân o jumătate de oră singură cu el şi să vorbim, să râdem, să plângem sau să-l iau de mână şi să mergem împreună undeva. Într-o zi am să fac asta!
Sursă: tennismagazin.de
