Lucie Safarova a jucat ultima partidă pentru echipa de Fed Cup a Cehiei
Palmaresul ei este 13-11 la simplu şi 1-4 la dublu, prima dată a jucat în 2004, la 17 ani
Galerie. Credit Foto: Imagellan, Martin Sidorjak, Srdjan Stevanovic, Daniel Korpatsch / fedcup.com & Twitter @USTA
Finala ediţiei 2019 a Fed Cup – a 57-a (lista celor de până acum, la sfârşitul ştirii) – va fi
Partida se va disputa în Australia, pe 9-10 noiembrie, locaţia urmând a fi anunţată.
Franţa s-a calificat în a 6-a finală, după cele câştigate în 1997 şi 2003 şi cele pierdute în 2004, 2005 şi 2016.
În grupa mondială vor evolua la anul şi semifinalistele România şi Belarus, celelalte 4 echipe fiind învingătoarele din Barajul pentru Grupa Mondială: Germania, Cehia, SUA şi Spania (rezultatele ultimelor 3 întâlniri, mai jos).
În Grupa Mondială II vor evolua învinsele din partidele de mai sus: Letonia, Canada, Elveţia, Belgia şi cele 4 învingătoare din Barajul pentru Grupa Mondială II: Rusia (4-0 cu Italia), Japonia (4-0 cu Olanda), Marea Britanie (3-1 cu Kazahstan) şi Slovacia (3-1 cu Brazilia).
Şi Dominika Cibulkova s-a retras din echipa de Fed Cup
Rezultatele finale ale ultimelor 3 partide din Barajul Grupei Mondiale, care au dat câştig de cauză echipelor favorite, cu toate că Garbiñe Muguruza a pierdut ambele partide de simplu.
CEHIA – CANADA 4-0
National Tennis Centre, Prostejov
zgură, indoor
CEHIA: Marketa Vondrousova (47 WTA la aimplu / 97 WTA la dublu), Karolina Muchova (106, 724), Marie Bouzkova (115, 355), Lucie Safarova (133, 93), Barbora Krejcikova (157 / 2) – căpitan nejucător Petr Pala
CANADA: Rebecca Marino (184, 498), Leylah Annie Fernandez (376, 808, 16 ani), Gabriela Dabrowski (392, 15=), Sharon Fichman (-, 192) – căpitan nejucător: Heidi El Tabakh
Sâmbătă
Karolina Muchova – Rebecca Marino 6-3, 6-0 în 1h15′
Marketa Vondrousova – Leylah Annie Fernandez 6-4, 6-1 în 1h11′
Duminică
Marketa Vondrousova – Rebecca Marino 6-3, 6-4 în 1h9′
Barbora Krejcikova / Lucie Safarova – Gabriela Dabrowski / Sharon Fichman 7-6(4), 7-5
*
SUA – ELVEŢIA 3-2
Palmares direct: 8-0
Freeman Coliseum, San Antonio
hard, indoor
SUA: Sloane Stephens (8 / 327), Madison Keys (14, 470), Sofia Kenin (36, 104), Jessica Pegula (78, 151), Jennifer Brady (82, 48) – căpitan nejucător: Kathy Rinaldi
ELVEŢIA: Viktorija Golubic (88, 188), Timea Bacsinszky (111, 100), Conny Perrin (143, 237), Ylena In-Albon (182, 338) – căpitan nejucător: Heinz Günthardt
Sâmbătă
Madison Keys – Viktorija Golubic 2-6, 3-6 în 1h21′
Sloane Stephens – Timea Bacsinszky 6-4, 6-3 în 1h35′
Duminică
Sloane Stephens – Viktorija Golubic 6-3, 6-2 în 1h19′
Sofia Kenin – Timea Bacsinszky 6-3, 7-6(4) în 1h47′
Jennifer Brady / Jessica Pegula – Ylena In-Albon / Conny Perrin 5-7, 2-6
*
BELGIA – SPANIA 2-3
Palmares direct: 3-4
Lange Munte Kortrijk, Kortrijk
hard, indoor
BELGIA: Alison van Uytvanck (52, 146), Kirsten Flipkens (59, 36), Ysaline Bonaventure (122, 226), Yanina Wickmayer (127, 144) – căpitan nejucător: Johan Van Herck
SPANIA: Garbiñe Muguruza (19, 308), Carla Suárez Navarro (27, 887), Aliona Bolsova Zadoinov (136, 392), Georgina Garcia-Perez (181, 114), Maria Jose Martinez Sanchez (-, 19) – căpitan nejucător: Anabel Medina Garrigues
Sâmbătă
Kirsten Flipkens – Garbiñe Muguruza 6-3, 4-6, 6-4 în 2h8′
Alison van Uytvanck – Carla Suárez Navarro 3-6, 2-6 în 1h9′
Duminică
Ysaline Bonaventure – Garbiñe Muguruza 6-4, 0-6, 6-4 în 1h50′
Yanina Wickmayer – Carla Suárez Navarro 2-6, 1-6 în 55′
Ysaline Bonaventure / Kirsten Flipkens – Garbiñe Muguruza / Carla Suárez Navarro 6-7(4), 6-2, 2-6 în 2h13′
*
| 1963 | 2–1 | London, UK | ||
| 1964 | 2–1 | Philadelphia, USA | ||
| 1965 | 2–1 | Melbourne, Australia | ||
| 1966 | 3–0 | Turin, Italy | ||
| 1967 | 2–0 | West Berlin | ||
| 1968 | 3–0 | Paris, France | ||
| 1969 | 2–1 | Athens, Greece | ||
| 1970 | 3–0 | Freiburg, West Germany | ||
| 1971 | 3–0 | Perth, Australia | ||
| 1972 | 2–1 | Johannesburg, South Africa | ||
| 1973 | 3–0 | Bad Homburg, West Germany | ||
| 1974 | 2–1 | Naples, Italy | ||
| 1975 | 3–0 | Aix-en-Provence, France | ||
| 1976 | 2–1 | Philadelphia, USA | ||
| 1977 | 2–1 | Eastbourne, UK | ||
| 1978 | 2–1 | Melbourne, Australia | ||
| 1979 | 3–0 | Madrid, Spain | ||
| 1980 | 3–0 | West Berlin | ||
| 1981 | 3–0 | Tokyo, Japan | ||
| 1982 | 3–0 | Santa Clara, USA | ||
| 1983 | 2–1 | Zurich, Switzerland | ||
| 1984 | 2–1 | São Paulo, Brazil | ||
| 1985 | 2–1 | Nagoya, Japan | ||
| 1986 | 3–0 | Prague, Czechoslovakia | ||
| 1987 | 2–1 | Vancouver, Canada | ||
| 1988 | 2–1 | Melbourne, Australia | ||
| 1989 | 3–0 | Tokyo, Japan | ||
| 1990 | 2–1 | Atlanta, USA | ||
| 1991 | 2–1 | Nottingham, UK | ||
| 1992 | 2–1 | Frankfurt, Germany | ||
| 1993 | 3–0 | Frankfurt, Germany | ||
| 1994 | 3–0 | Frankfurt, Germany | ||
| 1995 | 3–2 | Valencia, Spain | ||
| 1996 | 5–0 | Atlantic City, USA | ||
| 1997 | 4–1 | Den Bosch, Netherlands | ||
| 1998 | 3–2 | Geneva, Switzerland | ||
| 1999 | 4–1 | Stanford, USA | ||
| 2000 | 5–0 | Las Vegas, USA | ||
| 2001 | 2–1 | Madrid, Spain | ||
| 2002 | 3–1 | Gran Canaria, Spain | ||
| 2003 | 4–1 | Moscow, Russia | ||
| 2004 | 3–2 | Moscow, Russia | ||
| 2005 | 3–2 | Paris, France | ||
| 2006 | 3–2 | Charleroi, Belgium | ||
| 2007 | 4–0 | Moscow, Russia | ||
| 2008 | 4–0 | Madrid, Spain | ||
| 2009 | 4–0 | Reggio Calabria, Italy | ||
| 2010 | 3–1 | San Diego, USA | ||
| 2011 | 3–2 | Moscow, Russia | ||
| 2012 | 3–1 | Prague, Czech Republic | ||
| 2013 | 4–0 | Cagliari, Italy | ||
| 2014 | 3–1 | Prague, Czech Republic | ||
| 2015 | 3–2 | Prague, Czech Republic | ||
| 2016 | 3–2 | Strasbourg, France | ||
| 2017 | 3–2 | Minsk, Belarus | ||
| 2018 | 3–0 | Prague, Czech Republic |
Credit info: wikipedia.org






































