Pe 25 mai 1999, tânărul Roger Federer – avea să împlinească 18 ani pe 8 august – juca prima partidă pe tabloul principal al unui turneu de Mare Şlem. Aceasta se întâmpla la Roland Garros. La începutul sezonului pierduse în primul tur al calificărilor Australian Open.
Roger a primit acum o invitaţie pe tabloul principal, fiind clasat atunci pe locul 111.
El venea aici după ce în săptămâna precedentă fusese învins în semifinalele ATP Challenger Ljubljana de către Dinu Pescariu (99 ATP, 25 de ani, clasament maxim: 75 ATP / 8 iunie 1998): 7-6, 6-2.
Tragerea la sorţi nu i-a fost favorabilă lui Roger la Roland Garros 1999, astfel încât în primul tur (R128) a trebuit să-l întâlnească pe Patrick Rafter (3 ATP, 26 de ani, care pe 26 iulie avea să devină pentru prima dată lider ATP – a ocupat acea poziţie doar timp de o săptâmână în toată cariera).
Australianul a câştigat atunci: 5-7, 6-3, 6-0, 6-2 [videoclip cu rezumatul partidei, la sfârşitul articolului] şi până în momentul retragerii sale din 2001 l-a mai învins de două ori pe Roger.
Dar talentul tânărului Roger, “care a impresionat” în acea partidă, conform Eurosport la vremea respectivă, avea să fie materializat în curând:
- prima finală ATP, la International (250 Series) Marsilia, 13 februarie 2000, acum are 157 în palmares [videoclip cu rezumatul finalei, la sfârşitul articolului]
- primul titlu ATP, la International Milano, 4 februarie 2001, acum are 103 în palmares [videoclip cu înregistarea integrală a finalei, la sfârşitul articolului]
- primul titlu Masters, la Hamburg, 19 mai 2002, acum are 28 în palmares [scurt videoclip la sfârşitul articolului]
- primul titlu de Mare Şlem, la Wimbledon – la prima finală disputată – 6 iulie 2003, acum are 20 în palmares [videoclip cu rezumatul finalei, la sfârşitul articolului]
