Simona, la antrenamentul de ieri de pe arena Suzanne Lenglen
Simona Halep, deţinătoarea titlului de la Roland Garros, a acordat un interviu jurnalistei de la “The Telegraph”, care a apărut în ediţia de astăzi a ziarului.
Viki Hodges începe prin a face prezentarea nepoţelei Simonei, Tania Halep, căreia îi atribuie merite în serenitatea campionei din ultima perioadă. Hodges mai precizează că Tania le este binecunoscută celor 1,1 milioane de urmăritori ai contului de Instagram al Simonei, datorită numeroaselor postări ale jucătoarei, în care este înfăţişată micuţa de 3 ani şi jumătate.
Vorbesc aproape în fiecare zi cu ea pe FaceTime. Vrea mereu să vină la mine, la Bucureşti, dar cum sunt mereu plecată, e imposibil. De fiecare dată când pot, mă duc la ea. O să mai joc câţiva ani tenis şi apoi o să pot petrece mai mult timp cu ea.
Apoi ziarista abordează subiectul implicării Simonei în sportul românesc, unde sponsorizează o echipă de hochei fete şi, mai nou, şi-a unit forţele cu un club de gimnastică.
În România nu avem o structură sportivă amplă şi le este greu să devină profesionişti. Ajutorul îl ofer cu plăcere, aceşti copii au nevoie de sprijin. Când merg acasă, încerc să le văd pe fete şi văd dacă au tot ce le trebuie. Trebuie întreprinse încă multe acţiuni pentru a păstra fetele active în sportul de performanţă. În România, şi în special în tenis, lucrurile nu stau grozav, dar sper că pe viitor va fi mai bine.
Despre Nadia Comăneci, care a asistat anul trecut la triumful de la Roland Garros:
Am întrebat-o despre succesele ei, dar tot mă minunez de importanţa colosală a acelui moment când a atins perfecţiunea, cu primul 10. Este încă enormă în România, unul dintre cele mai importante modele şi aşa va rămâne mereu.
Despre succesul Simonei de la Roland Garros, care a eliminat etichetarea “numărul 1 în lume fără turneu de Mare Şlem câştigat” şi i-a mărit considerabil popularitatea:
Sunt recunoscută de mai mulţi oameni acum, oriunde mă duc. Atunci când câştigi un Mare Şlem te întregeşti ca jucător. Sunt recunoscătoare pentru tot. Dar viaţa mea e aceeaşi, nu s-a schimbat nimic.
Sunt mulţumită de realizările mele, mai încrezătoare, simt că sunt într-o poziţie mai bună şi m-am perfecţionat mult ca persoană, în viaţa de zi cu zi. Cred că mi s-au întâmplat doar lucruri bune de când am câştigat la Roland Garros.
Despre Darren Cahill:
Darren a fost foarte important în cariera mea, datorită lui am obţinut performanţe foarte valoaroase. Jocul meu este foarte fizic şi trebuie să am mereu grijă de corpul meu. De asemenea, trebuie să fiu proaspătă şi încrezătoare atunci când intru pe teren. Am lucrat la aceste aspecte, căci dacă vezi îmbunătăţiri, capeţi încredere şi eşti încărcat cu energie pozitivă.
Nu mi-e uşor fără Darren, dar tot el m-a învăţat cum să gestionez momentele dificile din timpul partidelor. Cred că acum sunt la un nivel destul de bun al tenisului pe care îl joc şi sunt pozitivă pe teren, chiar dacă nu am câştigat titluri anul acesta.
Despre noul val din tenisul feminin:
Tânăra generaţie este foarte tare. Sunt foarte puternice psihic, pare că nu au emoţii. La rândul meu, muncesc din greu să fiu cât de bună pot. Lucrez ca să mă perfecţionez.
Tenisul feminin este foarte echilibrat, de aceea câştigă multe jucătoare. Cred că este mai bine pentru sport, pentru spectatori, pentru că există mai mult suspans.
Despre faptul că nu a câştigat un titlu de 9 luni încoace şi la Madrid a ratat şansa de a reveni pe locul 1:
Nu mă gândesc acum la clasament. Ierarhia este importantă pentru mine la sfârşitul anului. Dacă există vreo şansă să fiu prima la sfârşitul anului, asta ar fi ceva uriaş pentru mine, dar nici această ţintă nu mă presează. Am fost prima doi ani la rând, am câştigat un Mare Şlem, aşa că acum joc cu încredere, pentru că tot ce vine de-acum înainte este ceva în plus, un bonus.
